in Arhitectura
Numarul de concursuri de arhitectura trebuie extins, dar pentru asta e nevoie de sporirea capacitatii administrative, simplificarea legislatiei si a temelor de concurs, cu impact direct asupra costurilor de participare pentru birourile de arhitectura. Acestea sunt cateva dintre concluziile dezbaterilor cu tema "Concursul de arhitectura ca standard pentru investitiile publice", organizate ieri, 2 noiembrie, de Filiala Transilvania a Ordinul Arhitectilor din Romania, in parteneriat cu Ordinul Arhitectilor din Romania, Primaria si Consiliului Local Cluj-Napoca. Evenimentul si-a propus sa sublinieze importanta concursurilor de arhitectura in contextul investitiilor publice, prezentand exemple de bune practici, avantaje si provocari din toate zonele tarii, nu doar din Cluj.
Intrebarea care a deschis seria de discutii a fost "De ce sunt necesare concursurile de arhitectura?". Iar raspunsul unanim a fost: pentru ca, in comparatie cu alte metode de achizitii publice, e cel mai probabil sa aiba rezultate de calitate. Este o metoda transparenta si inovatoare de selectare a proiectelor pentru investitiile publice, asigurand un standard ridicat de calitate si sustenabilitate in arhitectura. O metoda care insa nu e lipsita de probleme.
Daniela Maier, presedinte OAR Transilvania:
"Contractarea prin concurs de solutii a proiectarii pentru investitiile publice (mari) trebuie sa devina regula. Astazi este doar o exceptie. Asta a fost o concluzie importanta. De asemenea, am concluzionat ca e nevoie de o actualizari in concursul de arhitectura: de o ancorare in realitatea fiecarei zone, de implicarea mult mai multor colegi atat la nivel local, cat si la nivel national, de implicarea colegilor din administratie, de identificarea acelor puncte in care legislatia trebuie adaptata, de a gasi noi solutii prin care sa putem promova concursul de arhitectura, sa atragem cat mai multi oameni in a sustine aceasta modalitate care poate asigura calitatea mediului construit, calitatea obiectului de arhitectura si un mediu urban sau rural pe care il visam cu totii".
Ovidiu Cimpean, secretar de stat in Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene:
"Sunt orase importante care au preluat acest demers de realizare a concursurilor de solutii. Am stiut chiar de la primul concurs ca, daca ne tinem de el, va deveni un exemplu de bune practici la nivel national. Impreuna cu OAR, cu universitatile, daca vom gasi solutii legislative mai bune fata de ce este acum, ne implicam sa le rezolvam sau, poate, sa mai taiem din legislatie daca e cazul. Intr-adevar, noi am pornit cu proiecte mici, pentru a demonstra cat de important e un concurs. Dar trebuie sa pregatim din timp concursurile mai mari, e de datoria noastra sa explicam de ce e nevoie de o pregatire solida, de proiecte gandite din timp si pe termen lung. Daca astepti sa apara programul de finantare si abia apoi sa faci concursul, pierzi momentul si finantarea."
Mirona Craciun, coordonator Concursuri Ordinul Arhitectilor din Romania, a evidentiat, printr-un studiu bazat pe analiza concursurilor realizate cu implicarea OAR, faptul ca durata de la idee la finalizarea unui proiect este mult mai mica acolo unde administratia, comunitatea profesionala si comunitatile locale colaboreaza pe tot parcursul derularii proiectului.
Asigurarea calitatii vine cu costuri apreciabile in faza de concurs, pentru toate echipele participante si se doreste identificarea de solutii care sa permita o participare cat mai larga.
arh. Silviu Aldea - Atelier MASS
"Participarea la un concurs este un efort absolut zdrobitor pentru o firma de arhitectura, iar sansele de a-l castiga sunt, de multe ori, de 1 la 30! A crescut foarte mult volumul de lucru si din cauza acestei concurente acerbe intre birouri, nu doar a nivelului crescut al cerintelor beneficiarilor."
arh. Serban Tiganas, decanul Facultatii de Arhitectura si Urbanism din cadrul UTCN, presedinte OAR in perioada 2010-2018:
"Cei mai importanti eroi ai concursului nu sunt castigatorii lor asa cum crede toata lumea. A fost o perioada in care cultura concursurilor a fost, practic, inexistenta si trebuia facuta din (aproape) nimic. Nu am inventat noi concursurile de arhitectura. Au existat niste momente mult mai dificile decat acum. Daca ceva nu merge bine intr-un sistem atat de complex cum este un concurs - bugetul, juriul, clientul, contractul, marketingul - atunci situatia este extrem de dificila.
Una dintre cele mai mari critici pe care le aduc la concursurile din Romania este ca nu dau premiul I. De fapt, un contract nu este un premiu, este o responsabilitate, si mai mult de munca. Cei care promoveaza concursurile sunt niste persoane extrem de abile care au contactele lor cu liderii administratiei si reusesc sa discute si sa convinga. Daca asta nu se intampla, nu se ajunge la negociere."
arh. Stefan Balici, presedintele OAR:
"Trebuie extins numarul de concursuri. OAR se ocupa de organizarea de concursuri tocmai pentru a construi aceasta buna practica, pentru a crea o metoda care e aplicabila in Romania in conditiile legislatiei noastre si ale capacitatii institutionale care exista in tara.
Ne intereseaza toate formele de concurs si speram sa ajungem sa le putem face. Ne-am concentrat pe concursul deschis pentru ca ofera terenul plat de concurenta pentru orice fel de birou de arhitectura. Avem concursuri castigate de birouri cu arhitecti foarte tineri care nu ar fi avut altfel acces la comanda publica de aceasta anvergura si complexitate. Exista si se practica in lume concursuri si sub alte forme: de la cel de idei, pana la cele cu invitati. Acestea sunt mai dificile pentru ca nu depind numai de noi si presupun costuri si mai mari de organizare."
Toti presedintii de filiale ale OAR prezenti la dezbaterea de la Cluj au agreat: costurile si capacitatea institutionala sunt impedimentele care stau in calea organizarii mai multor concursuri si a diversificarii formelor prin care ele sunt organizate.
arh. Daniel Panait, presedinte OAR Bihor:
"Demersul de a face concursuri de arhitectura nu se potriveste oricui. Este necesar un nivel de prosperitate a comunitatii ca sa poti sa-ti asumi aceasta cheltuiala"
arh. Alexandru Gavozdea, presedinte OAR in perioada 2018-2022:
"E dificil cand esti intr-o tara in care studiul de fezabilitate e egal cu proiect tehnic. Intelegerea nivelului de livrare la concurs este o problema care duce si in zona de negociere la o dificultate suplimentara de a semna contractul.
arh. Alexandru Rauta, presedinte OAR Arges
"Pentru o filiala mica, efortul de a crea o echipa de concurs prin forte proprii nu este accesibil. Este esentiala experienta nationalului. Ideea de a sustine singuri un astfel de concurs nu este posibila peste tot."
O potentiala solutie pentru extinderea capacitatii de organizare, propusa in cadrul dezbaterii "Concursul de arhitectura ca standard pentru investitiile publice", este crearea de echipe dedicate de concurs in fiecare filiala.
arh. Daniel Tellman, presedinte OAR Timis:
"Totul se leaga de pregatirea - nu numai la noi, ci si la administratie - de oameni si de continuitate. Si aici cred ca este foarte util ca un presedinte de filiala sa fie convins ca este bine sa se faca concursuri. Noi, ca organizatii, trebuie sa ne bugetam oameni care nu sunt supusi schimbarii. Filialele trebuie sa aiba oameni care sunt dedicati concursului si care, la schimbarea mandatului, sa nu plece. Atunci vom avea sanse sa crestem la nivelul teritoriului echipe care sa duca know-how-ul si toate relatiile pe care si le face administratia cu piata mai departe."
arh. Daniela Maier, presedinte OAR Transilvania:
"Vreau sa reamintesc ca suntem la un festival al studentilor. Iar, din panelul acesta de discutii, cel putin doua drumuri de viitor se identifica pentru ei: arhitect in administratie si arhitect care sa lucreze in filiale, in organizatii, in grupuri dedicate pentru concursuri"
Alte nevoi identificate de mai multi dintre participantii la dezbatere au fost: organizarea de mai multe dezbateri in faza incipienta, de tema a concursurilor si atragerea de cat mai multi sustinatori pentru promovarea lor atat in randul autoritatilor, cat si a publicului larg.
arh. Andreea Muresan, sef serviciu Strategii Urbane, Primaria Municipiului Cluj-Napoca:
"Cu totii ne dorim proiecte de calitate. Ca reprezentant al autoritatii imi doresc, in primul rand, proiecte fezabile. Ma gandesc, in primul rand, daca un proiect este realizabil, daca se incadreaza in prevederile regulamentare, in bugetul preconizat. E nevoie de multa implicare a publicului in organizarea acestor concursuri, mai ales la faza anterioara demararii acestor concursuri, la faza de elaborare a temei de proiectare. Avem rezultate foarte bune la multe concursuri, proiecte apreciate de specialisti dar pe care publicul nu le percepe asa cum ne-am dori. Acest proces de consultare publica trebuie facut inca de la faza pregatitoare".
arh. Razvan Dracea, presedinte OAR Brasov - Covasna - Harghita:
"Din perspectiva concursurilor de la Brasov, as constata faptul ca niciunul nu s-a concretizat inca. Apar niste probleme in spatiul public care se refera la solicitari de clarificare adresate, in general, organizatorului, care ar trebui dezbatute si clarificate. Noi suntem preocupati sa informam mai bine publicul larg cu privire la procedurile de concurs. Avem disponibilitatea de a ne aseza la masa discutiilor si de a aduce la cunostinta publicului larg toate aspectele organizarii unui concurs. E datoria noastra de a da niste explicatii si de a linisti comunitatea".
Clujul, apreciat in celelalte orase pentru numarul mare de concursuri si felul in care administratia a inteles colaborarea cu Ordinul National si cu Filiala teritoriala (Transilvania).
arh. Daniel Tellman, presedinte OAR Timis:
"Noi ne uitam cu invidie catre Cluj si catre numarul mare de concursuri pe care Ordinul de aici si Primaria de aici au reusit sa le puna pe roate. In Timisoara s-au facut trei concursuri. Imi dau seama ca sunt niste aspecte care tin de partenerul de discutie pe care-l ai."
arh. Daniel Panait, presedinte OAR Bihor:
"Am ratat ocazia de a-i crea administratiei din Oradea pofta de concursuri, ca la Cluj. Am ratat-o si noi, profesia, si administratia. Eu am sperat ca aceasta concurenta regionala intre bihoreni si clujeni sa-i determine si pe cei din Bihor sa arate ca ei pot mai bine. Administratia a preferat sa faca aceste concursuri fara Ordinul Arhitectilor sau al organizatiilor profesionale".
arh. Cristian Sandru, presedinte OAR Sibiu-Valcea:
"Concursul de la Sibiu pentru Piata Cibin s-a intamplat printr-o conjunctura - fericita sau nefericita. Acest concurs este rezultatul altuia, organizat de Primaria Sibiu, care a iesit prost. Au incercat sa se apropie ei de noi ca sa promovam concursul. Atunci am reactionat, am cerut ajutorul Ordinului National. Situatia este similara cu cea de la Oradea."
arh. Emil Ivanescu, presedinte OAR Bucuresti:
"S-au organizat si la Bucuresti 5 concursuri apreciate dar, in Bucuresti, Clujul a fost mereu dat ca exemplu. In Bucuresti insa lucrurile sunt foarte complicate. Ne-am dus la fiecare primar, la fiecare reprezentant al administratiei locale si o parte dintre ei au fost deschisi spre concursul de arhitectura. In special cateva sectoare si-au dorit aceasta procedura si le multumim pentru asta. Deschiderea primarilor de sector spre aceasta modalitate de achizitie a fost sustinuta de efortul nostru. Dintre cele 5 concursuri, unul este in faza de implementare si unul este finalizat. E o lupta continua pentru noi, un efort foarte mare.
Lucrurile sunt atat de complicate incat aproape nici nu te bucuri cand primesti rezultatul. Tu, ca organizator. Atat de greu este. Peste 70% dintre proiecte se datoreaza, in primul rind, efortului foarte mare al filialelor si al presedintilor lor."
Pe scurt, problemele identificate & solutiile propuse, in cadrul dezbaterii, pentru viitorul concursurilor de arhitectura:
