Accesiunea imobiliara naturala

in Legislatie

Material oferit de Societatea Civila de Avocati Ionescu & Novac, prin parteneriatul cu CaseSiGradini.ro.

Natura este un fenomen remarcabil, care ne incanta cu schimbarile sale constante, de la primele raze de soare care aduc ghioceii, la caldura verii sau la frunzele aramii care acopera pamantul precum un covor, si pana la fulgii de nea care se astern in straturi groase in sezonul rece, oferindu-ne astfel ocazia de a ne bucura de zapada. Aceste fenomene naturale pot avea impact si din perspectiva juridica, iar in continuare va vom prezenta detaliile legale privind efectele acestora.

Terenuri langa rau

Introducere in fenomenul natural al accesiunii imobiliare

Ati intampinat vreodata situatia in care, din cauza unui fenomen natural, ati constatat ca o bucata de teren sau pamant a fost adaugata bunului dumneavoastra? Sau poate a fost smuls din acesta? Sau v-ati regasit bunul pierdut si nu ati stiut cat timp aveti la dispozitie pentru a-l revendica?

Daca raspunsul este afirmativ la cel putin una dintre intrebarile de mai sus, va invitam sa cititi mai departe articolul de fata, care abordeaza diverse situatii care ar putea fi de interes pentru dumneavoastra sau pe care le-ati trait deja.

Ce este accesiunea si cum afecteaza proprietatea?

In termenii juridici, fenomenul de care vorbim se numeste accesiune. Conform articolului 567 din Codul civil, "Prin accesiune, proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se alipeste cu bunul ori se incorporeaza in acesta, daca legea nu prevede altfel." Mai simplu spus, in urma unui fenomen natural si in conditiile prevazute de lege, este posibil sa deveniti proprietar al unui bun fara a fi nevoie sa platiti pentru acesta.

Legea aplicabila accesiunii, ca fapt juridic, este supusa legii in vigoare la data producerii sau savarsirii imprejurarii sau faptei care atrage incidenta accesiunii. Daca insa este vorba despre fapte continue, va fi aplicabila legea in vigoare la momentul inceperii acestora.

Tipuri de accesiune: Naturala vs. Artificiala

Accesiunea, dupa procedeul prin care are loc unirea sau incorporarea lucrurilor, poate fi naturala (unirea sau incorporarea este urmarea unui eveniment natural) sau artificiala (rezulta din fapta proprietarului ori a unei alte persoane). Aceasta totodata poate fi mobiliara, cand ambele lucruri sunt mobile, sau imobiliara, cand lucrul principal este imobil, fara a conta ca bunul accesoriu este imobil sau mobil.

Accesiunea imobiliara naturala si reglementarile legale

In randurile urmatoare, vom aborda aspectele referitoare la accesiunea imobiliara naturala, fenomen care nu depinde de actiuni umane, ci este determinat exclusiv de procesele naturale.

Accesiunea imobiliara naturala reprezinta unirea a doua bunuri, dintre care cel putin bunul principal este un imobil, ca urmare a unui fenomen natural. Aceste fenomene naturale, dupa reglementari juridice, sunt: aluviunile, terenul lasat de apele curgatoare, terenul lasat de apele statatoare, avulsiunea, albiile raurilor, insulele si prundisurile, insulele nou-formate.

Aluviunile: Proprietati asupra terenurilor aduse de ape

Art. 569 Cod civil reglementeaza proprietatea asupra aluviunilor, adica acele pamanturi sau depozite de materiale (nisip, pietris etc.) care se formeaza pe malurile apelor curgatoare din cauza acumularii naturale. Aluviunile care se depun pe terenul unui proprietar de teren sau de apa sunt proprietatea acestuia din urma, cu exceptia cazului in care se depun pe terenul altui proprietar, caz in care sunt considerate ale proprietarului terenului pe care se depun.

Practic, proprietarul terenului de pe malul unui rau sau al unei ape curgatoare devine proprietar si asupra aluviunilor, adica a materialelor aduse de apa pe terenul sau.

Terenul lasat de apele curgatoare si drepturile proprietarului

Articolul 570 Cod civil contureaza ideea ca terenul lasat de apele curgatoare care s-au retras treptat de la tarm va fi dobandit de catre proprietarul fondului riveran, iar in cazul art. 571 Cod civil, proprietarul terenului inconjurat de helesteie, iazuri, canale si alte asemenea ape statatoare nu devine proprietarul terenurilor aparute prin scaderea temporara a acestor ape sub inaltimea de scurgere, dupa cum nici proprietarul acestor ape nu dobandeste niciun drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revarsari sporadice.

De mentionat faptul ca proprietarul terenurilor care sunt inconjurate de ape statatoare, cum sunt helesteiele, iazurile sau canalele are dreptul sa il foloseasca si sa-l exploateze in mod normal, la fel ca orice alt teren, fara a fi nevoie de vreo autorizatie speciala, cu conditia ca acest drept sa nu aduca atingere reglementarilor legale privind protectia mediului sau alte reglementari specifice.

Avulsiunea consta in smulgerea brusca a unei portiuni de mal din teren si alipirea acesteia la terenul altui proprietar riveran, ca efect al actiunii unei ape curgatoare, caz in care proprietarul terenului de la care a fost smulsa portiunea de mal nu pierde dreptul de proprietate asupra partii desprinse daca o revendica in termen de un an de la data faptului. Este un proces prin care o parte dintr-un teren este luata de o apa curgatoare (sau prin alte cauze naturale) si transferata intr-o alta locatie, unde poate deveni parte dintr-un alt teren sau chiar poate ramane inghitita de apa.

Pentru a clarifica aceasta informatie, imaginati-va ca un rau provoaca o eroziune puternica si o fasie de teren de pe malul sau este pur si simplu indepartata si mutata intr-o alta zona. Aceasta fasie de teren nu este depusa pe malul raului, ci poate fi pur si simplu dislocata dintr-o locatie si transportata intr-o alta, fara a se adauga pe terenul altui proprietar.

Insa ce se intampla daca proprietarul portiunii initiale nu isi revendica proprietatea? In acest caz, dupa expirarea termenului de un an, proprietarul fondului la care a fost alipita portiunea de mal smulsa va deveni proprietar al acesteia prin accesiune, evident, cu exceptia situatiei cand ruperea s-a produs de la un teren proprietate publica.

Diferentele intre avulsiune si aluviuni

Avand in vedere ca avulsiunea si aluviunile sunt doi termeni juridici asemanatori, dar mai putin cunoscuti de majoritatea oamenilor, dorim sa va clarificam diferenta dintre acestea pentru a evita orice confuzie.

In timp ce aluviunile sunt materiale (nisip, pietris etc.) aduse si depuse pe terenul unui proprietar prin actiunea apei curgatoare, iar proprietarul terenului pe care se depun aluviunile va deveni proprietar asupra acestora, avulsiunea se refera la indepartarea efectiva a unui teren de pe o proprietate si mutarea acestuia pe alt teren sau in apa. Astfel ca, in cazul primului fenomen mentionat, proprietarului i se largeste terenul, iar in cazul ultimului fenomen, proprietarului i se smulge o bucata din teren.

Albiile raurilor si dreptul de proprietate asupra acestora

Cat privesc albiile raurilor, acestea apartin proprietarilor riverani, cu exceptia acelora care, potrivit legii, fac obiectul proprietatii publice. In conformitate cu acest articol, albiile raurilor sunt, in general, detinute de proprietarii riverani (adica acei proprietari care detin terenuri adiacente cursurilor de apa). Astfel, proprietarii terenurilor adiacente raurilor au dreptul asupra albiilor raurilor care trec pe langa terenurile lor.

Totusi, exista o exceptie importanta: anumite albiile raurilor pot face obiectul proprietatii publice. Aceasta inseamna ca, daca legislatia prevede ca o anumita albie a raului este de interes public (de exemplu, pentru navigatie, protectia mediului sau alte motive de utilitate publica), albia nu va fi considerata proprietatea riveranilor, ci a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale.

Insulele si prundisurile: Drepturi si reglementari juridice

Cu privire la insulele si prundisurile care nu sunt in legatura cu terenurile avand malul la nivelul mediu al apei revin proprietarului albiei. In ipoteza in care insula apartine proprietarilor riverani si trece peste jumatatea apei, fiecare dintre ei are dreptul de proprietate asupra partii de insula ce se intinde spre el pornind de la jumatatea apei. La fel ca si in celelalte situatii mai sus indicate, nici in ipoteza insulelor sau prundisurilor nu va opera accesiunea in cazul apelor care fac obiectul proprietatii publice.

Insulele nou-formate si proprietatea asupra acestora

Referitor la insulele nou-formate, art. 574 Cod civil statueaza ca in cazul in care o apa curgatoare, formandu-si un brat nou, inconjoara terenul unui proprietar riveran, acesta ramane proprietar asupra insulei astfel create. In aceeasi ordine de idei, albia parasita de o apa curgatoare care si-a format un nou curs va avea regimul juridic stabilit in legea speciala.

Cum se reglementeaza animalele ratacite pe proprietate

Dar, ce se intampla daca din intamplare ne gasim cu niste animale domestice ratacite pe proprietatea noastra? De exemplu, am putea sa ne insusim gainile sau porcii scapati de catre vecini?

La aceasta intrebare raspunsul este afirmativ, insa doar cu conditia ca proprietarul sa nu le revendice in termen de 30 de zile de la data declaratiei facute la primarie de catre proprietarul terenului. Astfel ca, in primul si in primul rand, acele animale gasite pe proprietatea dv. venite, ratacite fiind, trebuie declarate la primarie pentru ca proprietarul initial a acestora sa afle unde le poate gasi, in cazul in care le cauta. Daca insa observati ca trece perioada de 30 de zile de la declararea acelora, iar nimeni nu a fost sa le revendice, din punct de vedere juridic, dv. sunteti noul proprietare al acelor animale.

In cazul porumbeilor, a iepurilor, a pestilor si alte asemenea animale care trec pe fondul altui proprietar apartin acestuia cat timp raman pe fond, adica pe terenul unei persoane care nu este proprietarul exclusiv a acelor animale, ci doar a bucatii de pamant. Aceasta regula are insa si o exceptie, aceasta fiind atunci cand trecerea a fost provocata prin frauda sau prin artificii. Cand vine vorba de roiul de albine, acesta fiind trecut pe terenul altuia revine proprietarului acestuia numai daca proprietarul roiului nu il urmareste sau inceteaza sa il urmareasca timp de doua zile.

Termenele de prescriptie si decadere in cazul accesiunii

Cat priveste natura juridica a termenelor mentionate mai sus, respectiv termenul de 1 an de zile in cazul avulsiunii si termenul de 30 de zile in cazul animalelor ratacite, acestea sunt termene de prescriptie extinctiva. Asadar, in aceste doua circumstante, este extrem de important sa ne incadram in aceste termene stabilite de lege, intrucat dupa expirarea lor se va stinge dreptul la actiune in instanta, ne mai putand inainta o cerere de chemare in judecata privind dreptul material.

Termenul de 2 zile prevazut de art. 576 alin. (3) Cod civil privind porumbeii, iepurii, pestii si alte asemenea animale, este un termen de decadere, deoarece nu presupune exercitarea unei actiuni in justitie.

Sursa foto: Pixabay pe Pexels

Autor: Zatinga Andreea - student practicant

Sursa: Societatea Civila de Avocati Ionescu & Novac

Afla noutati! Aboneaza-te la Newsletter
Copertine, parasolare

Gresie Italia, ceramica, cofraje

Lemn compozit

Articole recomandate

Produse de la parteneri

Va invitam sa dati 'Like' paginii noastre de Facebook
pentru a afla zilnic noutati interesante. Va multumim!