Spatiul verde ar putea deveni o carte castigatoare pentru Bucuresti in atragerea turistilor si a investitorilor

in Arhitectura

Majoritatea expatilor si turistilor considera ca parcurile bucurestene ofera un plus de atractivitate orasului

 

Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR), filiala Bucuresti, militeaza pentru includerea spatiilor verzi in strategia de dezvoltare a orasului pe termen mediu si lung, acestea contribuind la cresterea numarului de turisti, a numarului investitiilor straine si la imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor orasului. Capitalele europene care au implementat o strategie de dezvoltare urbana incununata de succes au optat pentru un mix intre istorie, patrimoniu cultural si investitii in dezvoltarea spatiilor verzi. Pentru noua strategie, OAR Bucuresti si-a ales ca partener societatea civila, alaturi de care va dezvolta 18 proiecte comunitare concrete in 10 zone importante ale Capitalei.

 

 

OAR Bucuresti considera ca orice investitie in amenajarea unor parcuri sau spatii publice se va dovedi rentabila pe termen lung. Arborii sau parcurile influenteaza pozitiv valoarea terenurilor unui oras. In Londra, de exemplu, pe mai multe terenuri care au facut parte din platforme industriale desfiintate au fost plantati copaci, aceste zone devenind ulterior poli de investitii. In Bucuresti, majoritatea investitiilor in amenajarea unor spatii publice s-au dovedit un succes. Astfel, daca in urma cu zece ani conceptul de Centru Vechi era unul inexistent, o serie de mici investitii au facut din aceasta zona un adevarat pol de dezvoltare urbana a orasului.

 

OAR Bucuresti propune dezvoltarea si mentinerea spatiilor verzi actuale. De asemenea, arhitectii considera optima includerea unor alte zone centrale in programele de dezvoltare ale municipalitatii. Astfel, Bulevardul Magheru ar putea deveni dintr-o artera de tranzit, prin investitii sustinute, un adevarat centru urban atractiv pentru pietoni si turisti.

 

Arhitectul Serban Sturza, presedintele OAR Bucuresti "Bulevardul Magheru este privit, din pacate, ca o simpla artera de tranzit. Marii investitori si retaileri au ales sa nu fie prezenti in aceasta zona, cu toate ca potentialul este unul imens. De exemplu, principalele artere din Munchen au fost transformate in adevarate artere comerciale cu ample spatii urbane, moderne, care atrag anual mii de turisti", declara arhitectul Serban Sturza, presedintele OAR Bucuresti.

 

 

Arhitectul Emil Ivanescu, vicepresedinte OAR Bucuresti "Autoritatile au tratat superficial pana acum tema spatiilor publice si a zonelor verzi, traficul auto fiind principala directie de interes", declara Emil Ivanescu, vicepresedinte OAR Bucuresti. "Nivelul zgomotului ajunge si la 80 de decibeli pe Bulevardul Magheru. Plantarea unor arbori ar rezolva nu numai protectia fonica a locuitorilor zonei, cat si pe cea termica a cladirilor de aici", a mai adaugat acesta.

 

 

Bucurestiul este al doilea oras din Uniunea Europeana ca densitate a populatiei, cu o medie de 8.518 locuitori/kmē. Potrivit unui raport al autoritatilor europene privind perceptia asupra calitatii vietii, mai mult de 80% dintre bucuresteni s-au plans de poluarea aerului si de cea fonica. Arborii contribuie la imbunatatirea substantiala a acestor date purificand aerul si absorbind zgomotele.

 

Zone precum Nordul Bucurestiului, Floreasca, Tineretului sau Titan atrag investitii datorita prezentei spatiilor verzi. "Autoritatile trebuie sa inceapa sa gandeasca pe termen lung. Bucurestenii isi doresc un oras de care sa fie mandri, in care sa se poata bucura de calitatea mediului construit si a spatiilor verzi. Orasul dispune de o istorie bogata si un patrimoniu unic. Daca mai adaugam la acestea si niste investitii in dezvoltarea spatiilor publice sau a unor parcuri bine gandite nu vom avea decat de castigat", crede Emil Ivanescu.

 

Ordinul Arhitectilor din Romania, filiala Bucuresti, trece in revista o lista ampla de probleme in asigurarea unui viitor durabil pentru spatiile verzi. Legislatia este ambigua si lasa loc la interpretari, fapt care a contribuit la disparitia unor parcuri sau la taiarea abuziva a unui numar impresionant de arbori. De asemenea, intretinerea copacilor tineri sau toaletarea celor mai batrani sunt facute intr-un mod neadecvat. Lipsa unei politici de dezvoltare sustenabila care sa promoveze prezenta vegetatiei va avea efecte nedorite si va transforma Capitala intr-un oras de evitat.

 

Capitala are, potrivit datelor Primariei, 5.065 de hectare de spatii verzi. In 2007 suprafata spatiilor verzi era de 1.958 de hectare. Peste trei ani, in 2010, suprafata spatiului verde a crescut brusc cu 130%. Cresterea nu a avut la baza o dublare a numarului de parcuri sau ample operatiuni de plantare de copaci, ci cresterea suprafetei intravilane si includerea unor spatii verzi ample de tipul padurilor in rapoartele oficiale.

Sursa: Ordinul Arhitectilor din Romania

Afla noutati! Aboneaza-te la Newsletter
Copertine, parasolare

Scaune birou, scaune bar

ScauneOnline.ro - magazin online de scaune

Realizare site-uri si SEO

Articole recomandate

Produse de la parteneri

Va invitam sa dati 'Like' paginii noastre de Facebook
pentru a afla zilnic noutati interesante. Va multumim!