Violarea de domiciliu - aspecte juridice penale privind patrunderea fara drept intr-o locuinta

Material oferit de Societatea Civila de Avocati Ionescu & Novac, prin parteneriatul cu CaseSiGradini.ro.

Violarea de domiciliu reprezinta acea patrundere fara drept, in orice mod, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de aceasta, fara consimtamantul persoanei care este proprietarul bunului respectiv, ori refuzul de a le parasi la cererea acesteia.

Patrunderea fara drept si fara consimtamantul persoanei fizice in folosinta careia se afla locuinta, dar si refuzul de parasire din aceea sunt doua cerinte esentiale pentru ca fapta comisa sa intruneasca infractiunea penala de violare de domiciliu.

Aceasta se pedepseste conform art. 224 alin. (1) Cod penal cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Ce este dependinta?

Dependinta este acel spatiu accesoriu unei locuinte, care ofera un plus de functionalitate acesteia (de pilda o camara, un spatiu de depozitare etc.).

La ce ne referim mai exact cand ne gandim la domiciliul cuiva?

Domiciliul cuprinde acele spatii (casa, gradina, curte) in care locuieste persoana vatamata si in care aceasta a ales sa isi desfasoare in mod liber viata privata.

De mentionat ca este infractiune de violare de domiciliu si atunci cand patrunderea inculpatului fara drept are loc intr-o locuinta care nu este ocupata de persoana vatamata.

Totodata, cererea de a parasi locuinta poate fi facuta nu doar de proprietarul incaperii, dar si de celelalte persoane care o folosesc, de membrii familiei care traiesc acolo.

Se considera violare de domiciliu si fapta in care, chiar daca patrunderea a fost licita, faptuitorul a continuat sa ramana acolo, refuzand fara drept cererea de parasire a incintei. Patrunderea este licita atunci cand a fost acordat consimtamantul proprietarului imobilului.

Nu fiti tentati insa sa considerati ca patrunderea in orice loc imprejmuit constituie o violare de domiciliu, intrucat legea penala ofera protectie numai acelor locuri imprejmuite, care tin de locuinta sau dependinta.

Conform art. 224 alin. (2) Cod penal exista trei variante agravante, care se pedepsesc mai dur de catre instantele de judecata, respectiv cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. Acestea sunt:

• comiterea faptei de o persoana inarmata, inculpatul trebuie sa aiba asupra sa o arma propriu-zisa la momentul comiterii faptei sau sa savarseasca fapta prin folosirea unei arme asimilate pentru a patrunde in mod nelegal in domiciliu
• comiterea faptei in timpul noptii, fapta trebuie sa fie savarsita dupa ce s-a lasat intunericul
• comiterea faptei prin folosirea de calitati mincinoase, adica inducerea sau mentinerea in eroare a persoanei vatamate pentru a intra in domiciliu sau pentru a refuza parasirea acestuia.

Cand nu se pedepseste violarea de domiciliu?

Potrivit art. 27 alin. (2) privind inviolabilitatea domiciliului din Constitutia Romaniei, urmatoarele situatii deroga prin lege de la aceasta:

• executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti
• inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane
• apararea securitatii nationale sau a ordinii publice
• prevenirea raspandirii unei epidemii

Care este demersul in situatia infractiunii de violare de domiciliu pentru a pedepsi inculpatul?

In cazul acestei infractiuni, persoana vatamata poate pune in miscare o actiune penala prin intermediul plangerii penale.

Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, precum si indicarea faptuitorului si mijloacelor de proba, daca sunt cunoscute.

Plangerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie sa fie special, iar procura ramane atasata plangerii. Daca este facuta in scris, plangerea trebuie semnata de persoana vatamata sau de mandatar.

Plangerea in forma electronica indeplineste conditiile de forma numai daca este certificata prin semnatura electronica, in conformitate cu prevederile legale.

Plangerea formulata oral se consemneaza intr-un proces-verbal de catre organul care o primeste.

Plangerea se poate face si de catre unul dintre soti pentru celalalt sot sau de catre copilul major pentru parinti. Pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plangerea se face de reprezentantul sau legal. Persoana cu capacitate de exercitiu restransa poate face plangere cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila.

Sursa foto: Pixabay