Cand tonul caselor pasive nu face muzica dezvoltarii rezidentiale

Comenteaza Facebook Twitter

Cat de lung si anevoios este drumul de la teoria unei case pasive, cu consum ce tinde spre zero, pana la un business rentabil in domeniul constructiilor eficiente energetic.
 
La etajul sapte al cladirii din Bulevardul Lacul Tei, in care se afla sediul Institutului de cercetari si proiectari energetice (ISPE), Madalina Anastasiu detaliaza proiectul caselor pasive cuplate ce sunt in prezent in constructie in incinta Universitatii Politehnica Bucuresti. ISPE, companie privata controlata de omul de afaceri Viorel Gafita prin societatea Romelectro, este coordonator de proiect.

 

 

"Am aplicat pe Planul National de Cercetare, pe programul Inovare, finantat de Ministerul Educatiei si Cercetarii si am castigat proiectul", explica Madalina Anastasiu, power studies manager in cadrul ISPE.

 

Pana la momentul in care cea de-a treia casa pasiva din Romania va fi gata mai este insa ceva vreme. Primele doua astfel de locuinte, clasificate ca atare in baza europeana de date a caselor pasive, sunt casa Burlusi din judetul Arges, edificata de firma Amvic, detinuta de omul de afaceri Marin Crutescu, si casa Grenoble din judetul Suceava, construita de Dorna Eco House, o companie de mica anvergura.

 

Baza europeana de date cu case pasive face parte dintr-un proiect mai amplu, intitulat Pass Net, in cadrul caruia ISPE este partener pentru Romania. Sunt clasificate drept pasive casele care au un consum maxim de 15 kWh anual pe metru patrat pentru incalzire si racire si nu mai mult de 120 de kWh anual pe metru patrat pentru restul consumului de energie primara, fie ca este vorba despre curent electric, gaz sau sistem de termoficare ...

« Articolul anterior Articolul urmator »