Catedrala din Santiago de Compostela - Camino de Santiago - drumul pelerinilor catre moastele Sfantului Iacob

Inca din Evul Mediu, Santiago de Compostela a devenit unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj ale lumii crestine, alaturi de Ierusalim si Roma.

De unde vine insa aceasta popularitate a orasului, capitala a provinciei autonome Galicia, din nordul Spaniei ?

Legenda spune ca, in anul 830, o lumina orbitoare, asemeni unei comete, i-ar fi indicat unui taran, pe nume Pelayo, locul unde erau ingropate ramasitele pamantesti ale Sfantului Apostol Iacob.

De aici si numele orasului, Santiago insemnand in spaniola Sfantul Iacob, in timp ce Compostela provine din latinescul Campus stellae adica camp cu stele.

Pe locul respectiv, episcopul Teodomir a ridicat un sanctuar, pentru ca in 1078, din ordinul lui Alfonso al II-lea, Rege de Asturia, sa inceapa constructia Catedralei Santiago de Compostela.

Constructia, reprezentand cea mai mare bazilica crestina in stil roman, a continuat de-a lungul Evului Mediu, pana in anul 1211. Chiar si dupa aceasta data au fost adaugate cladiri anexe precum capela octogonala a Sfintei Fides sau claustrum-ul.

In perioada Renasterii si barocului au avut loc o serie de modificari, care insa nu au afectat planul si stilul initial al Catedralei.

Apogeul perioadei de pelerinaj catre Santiago de Compostela a constituit-o perioada dintre secolele XI si XIII, cand aici ajungeau chiar si 1000 de pelerini crestini pe zi, din toata Europa! Perioada s-a suprapus cu Reconquista, miscarea de alungare a maurilor care din anul 929 pusesera bazele unui Califat in Peninsula Iberica, cu resedinta la Cordoba.

Pentru a incuraja reafirmarea crestinatatii in aceasta regiune, in anul 1120 Papa Calixt al II-lea a acordat o indulgenta speciala prin care garanta un loc in Rai tuturor celor ce ar fi murit in Santiago de Compostela sau in timpul pelerinajului spre acesta.

Miscarea de pelerinaj cunoaste un declin incepand cu secolul XV, cand El Camino de Santiago, cum este cunoscut traseul pelerinilor, era bantuit de talhari, totul culminand cu anul 1589 in care piratul Francis Drake fura moastele Sfantului Iacob, ascunzandu-le. Abia in anul 1867 acestea au fost regasite langa zidurile cetatii Santiago de Compostela.

Papa Leo al XIII-lea confirma autenticitatea moastele printr-o bula papala.

O reala renastere a pelerinajului are loc incepand cu ultimele decenii, cand Spania si-a incheiat procesul de democratizare de dupa perioada dictaturii lui Franco.

Ca o recunoastere a insemnatatii sale pentru lumea culturala si spirituala europeana, din 1987 Camino de Santiago a devenit Drum Cultural European, in 1993 a fost inclus in lista mostenirilor culturale universale UNESCO, iar in anul 2000, Santiago de Compostela a fost desemnata Capitala Culturala Europeana.